Rolul FSE

 

Rolul Fondului Social European

in cadrul politicilor vizand piata muncii

 

Comitetul Regiunilor considera ca FSE trebuie sa-si urmeze neabatut obiectivele proprii, in contextul politicii europene de coeziune; in special actiunile de calificare a capitalului uman, in scopul maximizarii rezultatelor, trebuie incluse intr-o politica de dezvoltare mai ampla si coordonate cu aceasta.

Subliniaza, in acest sens, rolul crucial pe care il joaca FSE in promovarea ocuparii fortei de munca si in combaterea saraciei, rol care a devenit inca si mai important in situatia de criza economico-financiara. In contextul recesiunii, a fost consolidat rolul FSE ca instrument de neinlocuit in sustinerea adaptarii lucratorilor si a intreprinderilor la mutatiile ciclului economic si ale pietelor, precum si pentru protejarea veniturilor celor afectati de recesiune, reafirmand asadar importanta urmaririi in continuare a acestor obiective.

 

Valoarea adaugata a FSE

in raport cu alte instrumente financiare nationale

Comitetul Regiunilor recomanda hotarat ca FSE sa isi pastreze caracterul de fond structural, subliniind ca, in context european, el reprezinta in prezent o constanta a actiunilor Uniunii, in masura in care diversele tari, ale caror contexte legislative si financiare difera, sunt in masura, multumita operativitatii FSE, sa realizeze actiuni suplimentare, care nu sunt in mod obisnuit ori nu sunt suficient abordate de legislatiile nationale.

Sunt, astfel, reliefate contributii ale FSE precum:

  • posibilitatea de a reforma sistemul de relatii dintre educatie, formare si munca;
  • posibilitatea de a incuraja, pentru toate categoriile de lucratori, o adaptare continua a competentelor, care sa faciliteze un rol activ al acestora in sistemul de productie, contribuind pe aceasta cale in mod substantial la incluziunea sociala si la competitivitatea regiunilor europene;
  • sprijinul FSE, si mai semnificativ in contextul actual de limitare si reducere a cheltuielilor publice nationale, pentru sectoarele educatiei si cercetarii, este important pentru asigurarea unei activitati considerabile de inovare care sa faca apel la capacitatile si initiativa fortei de munca;
  • contributia suplimentara, relevanta din punct de vedere calitativ, care decurge din compararea permanenta a diverselor experiente nationale de utilizare a Fondului social european in contextul Strategiei Europa 2020, care permite realizarea unei evaluari comparative a sistemelor nationale si/sau regionale si locale, precum si a diverselor experimente.

 

Complementaritatea cu celelalte fonduri, in special cu

Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER):

Obiectivul Fondului Social European legat de resursele umane se defineste clar prin integrare si complementaritate cu FEDER. De aceea, Comitetul accentueaza ideea referitoare la necesitatea unei interactiuni mai stranse a fondurilor de natura strict teritoriala, FSE si FEDER, in scopul crearii unor oportunitati de ocupare a fortei de munca si de dezvoltare a acesteia prin educatie si formare.

 

Concentrarea geografica si tematica

Fondului social european

 

Comitetul Regiunilor subliniaza ca, dintre fondurile structurale, FSE este singurul care se adreseaza direct cetatenilor (tineri, someri, lucratori, varstnici, persoane cu risc de excluziune sociala). Este asadar esential ca actiunile sustinute de FSE sa poata fi derulate pe intregul teritoriu al Uniunii. Intensitatea ajutorului va depinde de:

  • dificultatile pietelor muncii aflate in declin din punctul de vedere al competitivitatii;
  • necesitatea sustinerii unor actiuni vizand capitalul uman, inclusiv in regiunile cele mai afectate de efectele negative ale crizei economice.

Solicita favorizarea, pe de o parte, a tematicilor prioritare pentru dezvoltare si, pe de alta parte, a masurilor in beneficiul subiectilor vulnerabili, acordand asadar o deosebita atentie adaptabilitatii si ocuparii fortei de munca

Comitetul apreciaza  ca necesara cofinantarea din resursele FSE a proiectelor statelor membre care abordeaza probleme urgente de ocupare a fortei de munca, in masura in care acestea au o contributie durabila la materializarea celei de-a saptea, a opta si a zecea orientari integrate ale Strategiei Europa 2020 (imbunatatirea participarii pe piata fortei de munca si reducerea somajului structural, dezvoltarea unei forte de munca inalt calificate care sa raspunda nevoilor pietei fortei de munca, promovarea calitatii locurilor de munca si a invatarii de-a lungul vietii, promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei).

Contribuția fondurilor UE in ceea ce priveste incluziunea sociala si indeplinirea obiectivelor de coeziune sociala:

            In octombrie 2010, Comisia Europeana a lansat o revizuire a bugetului UE, subliniind cu aceasta ocazie ca finantarea din fonduri de coeziune se va concentra asupra traducerii obiectivelor strategiei Europa 2020 in beneficii masurabile/ cuantificabile, inclusiv asupra realizarii obiectivul de reducere a sărăciei.

Contribuția fondurilor UE in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca:

Instrumentelor financiare ale Uniunii Europene le revine deja un rol central în promovarea elaborării politicilor de incluziune pe baza accesului la piaţa forţei de muncă.

Comisia încurajează utilizarea prevederilor regulamentului privind FSE pentru măsuri active de incluziune (profesionala/sociala), în speță pentru:

a) „elaborarea şi testarea de metode integrate de incluziune activă din punct de vedere social şi economic”;

b) „integrarea metodelor inovatoare de incluziune care au un avantaj clar faţă de practicile curente”;  

c) „diseminarea în şi transferul către toate statele membre a bunelor practici în promovarea incluziunii sociale”.

 

„Europa 2020: O strategie europeana pentru o crestere  inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii” reprezinta agenda Comisiei privind consolidarea economiei sociale de piata a Uniunii ca economie durabila si favorabila incluziunii, caracterizata prin niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca, productivitate si coeziune sociala.

In acord cu strategia Europa 2020, in fiecare an, 5 milioane de someri si aproximativ 1 milion de persoane apartinand grupurilor vulnerabile beneficiaza de sprijin direct, acordat din Fondul Social European, principalul instrument financiar european de sustinere a ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale. FSE cofinanteaza proiecte vizand sprijinirea persoanelor celor mai îndepărtate de piata fortei de munca (al caror acces la ocupare este limitat datorita lipsei/ precaritatii formarii, handicapului sau discriminarii), a persoanelor care si-au pierdut locurile de munca si a somerilor de lunga durata.

Obiectivele principale asumate de strategia Europa definesc directia în care UE îsi propune sa evolueze pâna în anul 2020; obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioritati (o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii), vizând ca:

– 75% din populatia cu vârsta cuprinsa între 20 si 64 de ani sa aiba un loc de munca (rata ocuparii fortei de munca a populatiei cu vârsta cuprinsa între 20 si 64 de ani ar trebui sa creasca de la nivelul actual de 69% la cel putin 75%, inclusiv printr-o mai mare implicare a femeilor);

– 3% din PIB-ul UE sa fie investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

– obiectivele în materie de clima/energie sa fie îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 20% fata de nivelurile din 1990, daca exista conditii favorabile în acest sens);

– un obiectiv referitor la nivelul de studii, care abordeaza problema abandonului scolar timpuriu, vizând reducerea ratei de abandon de la valoarea actuala de 15% la 10% si majorarea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsa între 30 si 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel putin 40% în 2020;

– numarul cetatenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului national de saracie ar trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna reducerea numarului persoanelor amenintate de saracie cu 20 de milioane (pragul national de saracie este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil în fiecare stat membru).

Pentru a sprijini realizarea acestor obiective, Comisia prezinta sapte initiative emblematice:

  • O Uniune a inovarii”, pentru a îmbunatati accesul la finantarile pentru cercetare si inovare, astfel încât sa se garanteze posibilitatea transformarii ideilor inovatoare în produse si servicii care creeaza crestere si locuri de munca;
  • Tineretul în miscare”, pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;
  • O agenda digitala pentru Europa”, pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteza si pentru a valorifica beneficiile pe care le ofera piata digitala unica;
  • O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor”, pentru a permite decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de energie;
  • O politica industriala adaptata erei globalizarii”, pentru a îmbunatati mediul de afaceri;
  • O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca”, pentru a moderniza pietele muncii si a oferi mai multa autonomie cetatenilor, prin dezvoltarea competentelor acestora pe tot parcursul vietii în vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si a unei mai bune corelari a cererii si a ofertei în materie de forta de munca, inclusiv prin mobilitatea profesionala;
  • Platforma europeana de combatere a saraciei”, pentru a garanta coeziunea sociala si teritoriala, astfel încât beneficiile cresterii si locurile de munca sa fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala sa li se acorde posibilitatea de a duce o viata demna si de a juca un rol activ în societate.

 

Misiuni prioritare ale FSE in contextul Strategiei Europa 2020

 

In cadrul Strategiei Europa 2020, Fondului Social European ii revine a contribui decisiv la asigurarea competențelor necesare ocuparii/ pastrarii unui loc de munca locuri de muncă si, astfel, la reducerea sărăciei.

Comitetul Regiunilor subliniaza ca, in general, evaluarile referitoare la plasarea fortei de munca in urma programelor de formare au contribuit la intelegerea eficientei in materie de ocupare a fortei de munca, intr-un interval de sase luni/un an, a politicilor de formare si, in anumite cazuri, au scos in evidenta foarte clar importanta unor trasee de formare integrate si/sau de cercetare, cu dobandirea de experienta directa in intreprinderi sau in centrele de cercetare.

Comitetul subliniaza ca FSE contribuie la toate cele trei sectoare prioritare identificate in Strategia Europa 2020 in special, la cele ale cresterii inteligente si cresterii favorabile incluziunii. Referitor la cele cinci obiective cuantificate, Fondul urmareste in mod direct cresterea ratei de ocupare a fortei de munca la 75%, si reducerea nivelului saraciei prin intensificarea politicilor de incluziune sociala.

Unul dintre cei trei piloni ai strategiei europene a incluziunii active este consolidarea legaturii cu piata fortei de munca:

În conformitate cu Orientările pentru ocuparea forţei de muncă, principiile comune subliniază importanţa eliminării barierelor de pe piaţa forţei de muncă, prin introducerea de măsuri active şi preventive, inclusiv identificarea din timp a nevoilor, asistenţă în căutarea unui loc de muncă, orientare şi formare profesională, ca parte integrantă a planurilor de acţiune personalizate.

Incluziunea socială şi participarea pe piaţa forţei de muncă sunt interdependente, (re)integrarea socială fiind condiționată decisiv de (re)inserția profesională. Pentru ca integrarea pe piaţa forţei de muncă să fie durabilă, persoanele aflate în dificultate/ vulnerabile/ defavorizate trebuie, mai întâi, să fie susţinute cu servicii de încadrare în muncă personalizate în vederea îmbunătăţirii participării acestora pe plan social şi a unei capacităţi sporite de inserţie profesională.

Astfel, strategia incluziunii active presupune oferirea de căi personalizate către găsirea unui loc de muncă; contribuie astfel la realizarea Strategiei de la Lisabona şi constituie o componentă de bază a dimensiunii sociale în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă.

În acest sens, incluziunea activă este pe deplin complementară metodei „flexicurităţii”, vizându-i pe cei excluşi de pe piaţa forţei de muncă.

Pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, politicile relevante vizând cererea de pe piaţa forţei de muncă includ „expansiunea economiei sociale, dezvoltare de noi surse generatoare de locuri de muncă ca răspuns la nevoile colective, stimulente financiare pentru angajatori în vederea creării de noi locuri de muncă, dispoziţiile legislaţiei împotriva discriminării şi cele de dreptul muncii”. Astfel, „pentru a face munca mai atractivă pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, este necesară, de asemenea, să se continue revizuirea stimulentelor şi a factorilor inhibitorii care rezultă din sistemul de taxe şi prestaţii sociale, inclusiv din gestionarea şi condiţionarea prestaţiilor, simultane asigurării unui nivel adecvat de protecţie socială”.

 

FSE va contribui, asadar, la realizarea urmatoarelor „Orientari integrate Europa 2020”, formulate de Consiliul European:

Orientarea 7: imbunatatirea participarii pe piata fortei de munca si reducerea somajului structural. Statele membre ar trebui sa integreze principiile privind flexicuritatea aprobate de Consiliul European in politicile lor privind piata fortei de munca si sa le aplice, cu sprijinul Fondului Social European, in vederea cresterii participarii pe piata fortei de munca si a combaterii segmentarii si a inactivitatii, a inegalitatii dintre femei si barbati, reducand totodata somajul structural. Masurile de crestere a flexicuritatii si a securitatii ar trebui sa fie echilibrate si, in acelasi timp, sa se sustina reciproc. Prin urmare, statele membre ar trebui sa introduca o combinatie de contracte de munca flexibile si fiabile, politici active privind piata fortei de munca, invatare de-a lungul vietii eficienta, politici pentru promovarea mobilitatii fortei de munca si sisteme adecvate de securitate sociala pentru a oferi securitate tranzitiilor profesionale, corelate cu drepturi si responsabilitati clare pentru somerii care cauta de lucru in mod activ.

Orientarea 8: dezvoltarea unei forte de munca inalt calificate care sa raspunda nevoilor pietei fortei de munca, promovarea calitatii locurilor de munca si a invatarii de-a lungul vietii. Statele membre ar trebui sa promoveze productivitatea si sansele de insertie profesionala prin furnizarea adecvata de cunostinte si competente care sa raspunda cererii actuale si viitoare de pe piata fortei de munca.

Investitiile in dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea competentelor si participarea la sistemele de invatare de-a lungul vietii ar trebui sa fie promovate prin contributii financiare comune din partea guvernelor, persoanelor fizice si angajatorilor.

Orientarea 9: imbunatatirea performantei sistemelor de educatie si formare la toate nivelurile si participarea sporita la invatamantul tertiar.

Pentru a asigura accesul tuturor la invatamant si formare de calitate si pentru a imbunatati rezultatele sistemului de invatamant, statele membre ar trebui sa investeasca in mod eficient in sistemele de invatamant si formare, in special pentru a ridica nivelul de competenta al fortei de munca din UE, permitand acesteia sa raspunda necesitatilor in proces de transformare rapida ale pietelor moderne ale fortei de munca. Actiunile ar trebui sa acopere toate nivelurile de invatamant (de la invatamantul prescolar si scolar, pana la invatamantul superior, invatamantul si formarea profesionale, precum si formarea adultilor), tinand cont, de asemenea, invatarea in contexte informale si non-formale.

Orientarea 10: promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei. Pentru a combate excluziunea sociala, a oferi oamenilor instrumente adecvate si a promova participarea la piata fortei de munca, statele membre ar trebui sa-si imbunatateasca sistemele de protectie sociala si politicile de invatare de-a lungul vietii si de incluziune activa, cu scopul de a crea oportunitati in diferite etape ale vietii oamenilor si de a-i proteja pe acestia de riscul excluziunii.

Comitetul Regiunilor se arata preocupat mai ales de accentuarea fenomenelor de excluziune sociala, de scaderea valorii economice a muncii si, implicit, de inmultirea cazurilor de „lucratori saraci” (working poors), subliniind riscul crescut de somaj si, deci, saracia la care sunt expuse persoanele de peste 50 de ani, cresterea inegalitatilor in distributia veniturilor si extinderea, in acelasi timp, a saraciei relative si absolute.

 Comitetul considera ca agravarea conditiilor de privatiune economica ingradeste accesul la oportunitati – nu numai materiale, ci si culturale si sociale – care reprezinta resurse fundamentale pentru dezvoltarea si realizarea deplina a potentialului individual, solicitand in acest sens un angajament ferm al Fondului Social European care sa corespunda initiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 „O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” si „Platforma europeana de combatere a saraciei”.

De asemenea, Comitetul subliniaza ca, pe baza experientei dobandite in cursul actualei perioade de programare 2007-2013, avand in vedere in special actiunile intreprinse pe axa „incluziune sociala” a programelor operationale va putea, de asemenea, sa aiba o contributie hotaratoare in contextul prioritatii „crestere incluziva” a Strategiei Europa 2020.

Considera ca obiectivele principale ale FSE trebuie sa fie in continuare imbunatatirea posibilitatilor de insertie profesionala prin ocuparea fortei de munca si printr-o functionare eficienta a pietelor muncii, dobandirea de noi calificari si dezvoltarea capitalului uman, acordarea sprijinului necesar lucratorilor, pentru ca acestia sa nu-si piarda locul de munca, precum si sustinerea inovarii, a spiritului antreprenorial si a reformelor in domeniul educatiei si formarii profesionale.

Recunoaste necesitatea instituirii unui sistem coordonat de servicii pentru munca si formare care, potrivit principiilor europene ale flexicuritatii, sa raspunda atat necesitatilor de flexibilitate ale pietei, cat si celor de securitate si ocupare ale lucratorilor.

Subliniaza cu hotarare ca FSE trebuie sa acorde o atentie speciala prioritatilor orizontale, precum incluziunea sociala a persoanelor si grupurilor dezavantajate si combaterea discriminarii pe criterii de gen si varsta, insistand mai ales asupra obiectivului egalitatii de gen, de sanse, de tratament si retribuire la locul de munca (gender pay gap) a femeilor.

Face trimitere la strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca si subliniaza rolul esential al FSE ca instrument de creare a conditiilor de punere in aplicare a acesteia.

 

În Uniunea Europeana, aproximativ 80 de milioane de persoane au doar competente de baza si nu beneficiaza de programe de învatare de-a lungul întregii vieti, în aceeasi masura ca persoanele cu nivel înalt de educatie.

Pâna în 2020, aproximativ 16 milioane de noi locuri de munca vor necesita calificari superioare, pe câta vreme cererea de personal necalificat va scadea cu aproximativ 12 milioane.

Este, prin urmare, din ce în ce mai important sa dobândim si sa ne dezvoltam noi comperente.

De aceea, la nivelul UE, Comisia îsi propune:

  • definirea si punerea în aplicare a agendei de flexicuritate pentru a identifica modalitatile de a îmbunatati gestionarea tranzitiilor economice, de a combate somajul si de a creste ratele de activitate;
  • facilitarea si promovarea mobilitatii lucratorilor si asigurarea unei corespondente mai bune între cererea si oferta de locuri de munca, prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat din fondurile structurale, în special din Fondul Social European (FSE);
  • impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educatie si formare în care sa fie implicate toate partile interesate. Acest lucru ar trebui sa aiba drept rezultat punerea în aplicare a principiilor învatarii de-a lungul vietii, inclusiv prin parcursuri educationale flexibile între diverse sectoare si niveluri de educatie si formare si prin sporirea atractivitatii educatiei si formarii profesionale;
  • asigurarea dobândirii competentelor necesare în vederea continuarii studiilor si a integrarii pe piata muncii.

 

Uniunea Europeana intentioneaza sa stimuleze cresterea economica favorabila incluziunii cu ajutorul celor doua initiative majore:

  • O agenda pentru noi competente si noi locuri de muncaprin care îsi propune sa ajute cetatenii sa dobândeasca noi competente, sa se adapteze la schimbarile de pe piata muncii si sa se reorienteze profesional; sa modernizeze pietele muncii, pentru a spori productivitatea muncii si rata de ocupare a fortei de munca, pentru a reduce somajul si pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale europene;
  • Platforma europeana de combatere a saraciei”, prin care îsi propune sa asigure coeziunea economica, sociala si teritoriala; sa garanteze respectarea drepturilor fundamnetale ale persoanelor care sufera de pe urma saraciei si a excluziunii sociale si sa le asigure acestora un rol active în societate; sa sprijine masurile care favorizeaza integrarea în comunitate, formarea si insertia profesionala si accesul la protective sociala.

 

Comisia a publicat comunicarea intitulata Noi competente pentru noi locuri de munca: sa anticipam si sa raspundem cerintelor pietei fortei de munca in materie de competente”, in care a fost subliniata necesitatea consolidarii capitalului uman si a capacitatii de integrare profesionala, prin sporirea nivelului competentelor. Obiectivul propunerii Comisiei este de a permite imbunatatirea capacitatilor UE de a evalua si anticipa competentele si de a asigura o mai mare concordanta intre aceste competente si natura locurilor de munca.

Ameliorarea capacitatii Uniunii de a evalua, anticipa si armoniza competentele si ameliorarea transparentei informatiilor privind tendintele pietei muncii si competentele cerute, ar contribui la incurajarea mobilitatii profesionale, sectoriale si geografice si ar permite o mai mare compatibilitate intre competentele lucratorilor si posturile vacante.

Pentru a contracara impactul crizei asupra ocuparii locurilor de munca si a ameliora perspectivele de angajare ale fortei de munca comunitare pe termen lung, este esential sa se amelioreze monitorizarea, evaluarea si anticiparea competentelor, precum si compatibilitatea intre cererea si oferta de competente.

Redresararea economiei EU printr-o ameliorare considerabila a competentelor nu va putea fi realizata decat beneficiind de contributia politicilor, instrumentelor financiare si proceselor comunitare.

Rolul-cheie al Fondului Social European (FSE) este mentionat. Viitoarele cerinte ale pietei fortei de munca nu pot fi anticipate decat intr-o masura redusa, ceea ce face indispensabile dezvoltarea si imbunatatirea permanenta a mecanismelor si instrumentelor utilizate, cu supravegherea, in acelasi timp, a capacitatii de absorbtie a diverselor state membre.

Initiativa „Noi competente pentru noi locuri de munca” se inscrie pe deplin in campul de actiune al Fondului Social European (FSE). Mai multe state membre au identificat deja ca o prioritate in programarea FSE, elaborarea unor politici si a unor servicii care sa raspunda nevoilor de competente si dezechilibrului de pe piata muncii, inclusiv actiuni vizand ameliorarea echilibrului intre sexe si orientarea in materie de optiuni educationale. Comisia va furniza orientari strategice statelor membre pentru ca acestea sa poata utiliza in mod optim fondurile FSE.