CEC

Cadrul european al calificarilor pentru invatarea de-a lungul vietii (CEC)

 

Istoria dezvoltarii CEC – originea CEC

CEC este un cadru european de referinta care stabileste corespondente intre sistemele nationale de calificari si are rolul unui instrument de traducere care face calificarile mai transparente şi mai usor de inteles in tari si sisteme diferite din Europa. Cadrul are doua obiective principale: promovarea mobilitatii cetatenilor si facilitarea invatarii de-a lungul vietii. Recomandarea a intrat in vigoare in mod oficial in luna aprilie 2008. Aceasta stabileste anul 2010 ca termen limita pana la care tarile pot stabili corespondente intre sistemele nationale de calificari si CEC, iar anul 2012 reprezinta termenul limita pentru includerea in certificatele de calificare individuale a unei referiri clare la nivelul CEC corespunzator. In acest mod, CEC va corela sistemele si cadrele nationale de calificari din diferite tari in cadrul unei referinte europene comune: cele opt niveluri de referinta ale CEC. Nivelurile acopera intreaga gama de calificari, de la calificari de baza (nivelul 1, de exemplu diploma de absolvire a scolii) la calificari avansate (nivelul 8, de exemplu un doctorat). Fiind un instrument destinat promovarii invatarii de-a lungul vietii, CEC cuprinde toate nivelurile de calificari obtinute in cadrul educatiei si formarii generale, profesionale si universitare. In plus, cadrul abordeaza calificarile obtinute pe durata educatiei şi formarii initiale şi continue.

Cele opt niveluri de referinta sunt descrise prin prisma rezultatelor invatarii. CEC recunoaşte faptul ca sistemele

educationale şi de formare din Europa sunt aşa de diversificate, incat trecerea la rezultatele invatarii este o masura necesara pentru a putea realiza o comparatie şi o cooperare intre tari şi institutii.

In cadrul CEC, rezultatele invatarii inseamna ceea ce cunoaşte, intelege şi poate face persoana care invata, la terminarea procesului de invatare. Prin urmare, CEC pune accentul pe rezultatele proceselor de invatare şi nu se concentreaza asupra elementelor de intrare, precum durata studiilor. Rezultatele invatarii se impart in trei categorii: cunoştinte, abilitati şi competente. Astfel, calificarile, in combinatii diferite, acopera o gama larga de rezultate ale invatarii, inclusiv cunoştinte teoretice, abilitati practice şi tehnice şi competente sociale, dintre care abilitatea de a lucra cu ceilalti este vitala.

 

Ce beneficii aduce CEC pentru Europa?

Recomandarea va stabili o referinta europeana comuna care coreleaza sistemele nationale de calificari, facilitand in acest fel o mai buna comunicare intre acestea. Drept urmare, se va naşte o retea de sisteme de calificari independente, dar cu corespondente şi uşor de inteles. Prin utilizarea rezultatelor invatarii ca un punct comun de referinta, Cadrul va facilita comparatia şi transferul de calificari intre tari, sisteme şi institutii şi, prin urmare, va fi util unei game largi de utilizatori, atat la nivel european, cat şi national. Majoritatea tarilor europene au decis sa dezvolte cadre nationale ale calificarilor care sa exprime şi sa corespunda. Cadrului european al calificarilor. Aceste preocupari sunt importante in vederea garantarii faptului ca procesul de cooperare de la nivelul european este corect ancorat la nivel national. Dezvoltarea rapida a cadrelor nationale ale calificarilor, inca din 2004, demonstreaza nevoia de transparenta şi de compatibilitate mai accentuata la toate nivelurile şi faptul ca principiile de baza care se afla la temelia CEC sunt impartaşite in mare masura. Aceasta relatie stransa dintre sistemele nationale de calificari va avea multi beneficiari:

 

• CEC va aduce o mobilitate mai mare pentru persoanele care invata şi pentru lucratori. Cadrul va facilita persoanelor care invata descrierea nivelului cuprinzator de competente pentru persoanele din alte tari, care desfaşoara activitati de recrutare. Acest lucru va ajuta angajatorii in interpretarea calificarilor solicitantilor de locuri de munca, sprijinind astfel mobilitatea pe piata europeana a muncii. La nivelul cel mai practic, incepand din 2012, toate calificarile noi vor trebui sa contina o referire clara la nivelul CEC corespunzator. Astfel, CEC va completa şi consolida instrumentele existente privind mobilitatea in Europa, precum Europass, Erasmus şi ECTS.

 

• Printre avantajele aduse de CEC persoanelor se numara creşterea accesului şi a participarii la formele de invatare de-a lungul vietii. Prin stabilirea unui punct de referinta comun, CEC va indica modalitatea in care rezultatele invatarii se pot combina din diferite conditii, de exemplu studiul formal sau munca, şi din diferite tari. Astfel, CEC contribuie la reducerea barierelor dintre furnizorii de servicii educationale şi de formare, precum invatamantul superior şi educatia şi formarea profesionala, care functioneaza individual. Acest lucru va promova progresul, astfel ca persoanele care invata nu trebuie sa repete invatarea, de exemplu.

 

• CEC poate sprijini persoanele cu o experienta bogata in munca sau in alte domenii de activitate prin facilitarea validarii invatarii non-formale şi informale. Concentrarea pe rezultatele invatarii va simplifica modalitatea in care se va observa daca rezultatele invatari obtinute in aceste conditii sunt echivalente sub forma continutului şi a relevantei cu calificarile formale.

 

• CEC va sprijini atat utilizatorii individuali, cat şi prestatorii de servicii educationale şi de formare prin accentuarea transparentei calificarilor acordate in afara sistemelor nationale, de exemplu, de catre organizatii sectoriale şi companii multinationale. Adoptarea unui cadru comun de referinta bazat pe rezultatele invatarii va facilita comparatia şi (posibila) corelare intre calificarile traditionale acordate de autoritatile nationale şi cele acordate de alte parti interesate. In acest fel, CEC va sprijini organizatiile sectoriale şi persoanele in demersul lor de a beneficia de internationalizarea tot mai accentuata a calificarilor. CEC este un instrument ambitios şi cuprinzator care aduce avantaje pentru sistemele educationale şi de formare, pentru piata muncii, pentru industrie şi comert şi pentru cetateni. Informatii suplimentare sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/ index_ro.html

 

Se recomanda statelor membre:

1. sa utilizeze Cadrul european al calificarilor drept instrument de referinta pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificari şi sa promoveze atat invatarea de-a lungul vietii, cat şi egalitatea de şanse in societatea bazata pe cunoaştere, precum şi continuarea integrarii pietei europene a muncii, respectand in acelaşi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie;

2. sa stabileasca, pana in 2010, corespondente intre sistemele lor nationale de calificari şi Cadrul european al calificarilor, in special prin corelarea in mod transparent a nivelurilor proprii de calificare cu nivelurile stabilite in anexa II şi, acolo unde se considera potrivit, prin dezvoltarea de cadre nationale de calificari in conformitate cu legislatia şi

practicile nationale;

3. sa adopte masurile necesare pentru ca, pana in 2012, toate noile certificate de calificare, diplome şi documente „Europass” emise de autoritatile competente sa contina o referire clara – prin intermediul sistemelor nationale de calificari – la nivelul corespunzator din Cadrul european al calificarilor;

4. sa adopte o abordare bazata pe rezultatele invatarii pentru definirea şi descrierea calificarilor şi sa promoveze validarea educatiei non-formale şi informale, in conformitate cu principiile europene comune convenite in cadrul concluziilor Consiliului din 28 mai 2004, acordand o atentie speciala cetatenilor care sunt mai expuşi riscului de a deveni şomeri sau ale caror forme de angajare sunt nesigure, pentru care o astfel de abordare ar putea contribui la o imbunatatire a participarii la invatarea de-a lungul vietii şi a accesului pe piata muncii;

5. sa promoveze şi sa aplice principiile de asigurare a calitatii in educatie şi formare, prevazute in anexa III, atunci cand stabilesc o legatura intre calificarile din invatamantul superior şi din educatia şi formarea profesionale din cadrul sistemelor nationale de calificari şi Cadrul european al calificarilor;

6. sa desemneze centre nationale de coordonare, in functie de structurile şi cerintele specifice ale statelor membre, pentru sprijinirea şi, in cooperare cu alte autoritati nationale competente, pentru orientarea corelarii dintre sistemele nationale de calificari şi Cadrul european al calificarilor, pentru a promova calitatea şi transparenta acestei corelari.

Aceste centre nationale de coordonare ar trebui, printre altele:

 

(a) sa coreleze nivelurile de calificari din cadrul sistemelor nationale de calificari cu nivelurile Cadrului european al calificarilor descrise in anexa II;

(b) sa se asigure ca este utilizata o metodologie transparenta pentru corelarea nivelurilor nationale de calificari cu Cadrul european al calificarilor, pe de o parte pentru a facilita compararea acestora şi, pe de alta parte, pentru a se asigura ca deciziile care rezulta sunt publicate;

(c) sa ofere acces la informatii şi asistenta partilor interesate cu privire la corelatia dintre calificarile nationale şi Cadrul european al calificarilor prin intermediul sistemelor nationale de calificari;

(d) sa promoveze participarea tuturor partilor interesate, inclusiv, in conformitate cu legislatia şi practicile nationale, a institutiilor de invatamant superior şi a institutiilor de educatie şi formare profesionale, a partenerilor sociali, a sectoarelor şi expertilor in ceea ce priveste compararea şi utilizarea calificarilor la nivel european;

 

Definitii

 

In sensul prezentei recomandari, se aplica urmatoarele definitii:

(a) „calificare” inseamna un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obtinut atunci cand un organism competent stabileşte ca o persoana a obtinut rezultate ca urmare a invatarii la anumite standarde;

(b) „sistem national de calificari” inseamna toate aspectele activitatii unui stat membru legate de recunoaşterea educatiei şi a altor mecanisme care coreleaza educatia şi formarea cu piata muncii şi societatea civila. Acesta include dezvoltarea şi punerea in aplicare a acordurilor şi proceselor institutionale legate de asigurarea calitatii, evaluarea

şi acordarea calificarilor. Un sistem national de calificari poate fi format din mai multe subsisteme şi poate include un cadru national al calificarilor;

(c) „cadru national al calificarilor” inseamna un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor nationale de calificari şi imbunatatirea transparentei, accesului, progresului şi calitatii calificarilor in raport cu piata muncii şi societatea civila;

(d) „sector” inseamna o grupare de activitati profesionale pe baza functiei economice,produsului, serviciului sau tehnologiei lor principale;

(e) „organizatie sectoriala internationala” inseamna o asociatie de organizatii nationale, inclusiv, de exemplu, angajatori şi organisme profesionale, care reprezinta interesele sectoarelor nationale.